Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:TRECERE, TRECĂTOR, ETAMBREU, PASAJ, REVISTĂ, SĂRITURĂ, TRANSMISIUNE, TRANZIT, TRECE, ÎNGHEȚ, ÎNSĂ ... Mai multe din DEX...

IN TRECERE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru IN TRECERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 131 pentru IN TRECERE.

Ion Luca Caragiale - Convenții cu Rusia

... respectă nimic nici pe sinele chiar. Apoi Românul urmează: ... Pressa știe foarte bine că guvernul nu voiește și nu poate să încheie nouă convențiuni pentru trecere de armate și alte asemenea, căci națiunea ar da ca pietre într'însul și Europa s'ar ridica în contra noastră... Să nu mai adune ... pe cât seamănă că-i pare lui. Ilogică, pentru ce ? pentrucă, cum pretinde Românul, guvernul nu voește și nu poate să încheie nouă convențiuni pentru trecere de armate și alte asemenea ? Dar oare nu tot acest guvern a voit și a putut să închee convenția dela 4 ... zice, pentru ce nu poate guvernul să facă și azi ce a facut până acum ? Nu poate (guvernul) să încheie nouă convențiuni, pentru trecere de armate și alte asemenea, căci națiunea ar da cu pietre într'însul... Sfârșim relevând aceste vorbe ale Românului. Organul Scrisorilor către Demoșteniți ar trebui ...

 

Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei

Ion Luca Caragiale - Ştiri franceze chestiunea Dobrogei Știri franceze chestiunea Dobrogei de Ion Luca Caragiale Ziarul franțuzesc les DĂ©bats primește o corespondență din Buda-Pesta, care, cu toate că e datată dinainte de intrarea Românilor în Dobrogea, aruncă oarecare lumină asupra celor din urmă împrejurări politice din Orient, interesându-ne în deosebi. Deși corespondentul ziarului franțuzesc asigură, că toate câte le expune le-a căpătat dintr'un izvor absolut sigur, totuși facem rezervele noastre în privința unor amănunte. De aminteri, corespondența aceasta are destulă importanță pentru a ocupa locul, ce credem de cuviință a-i da. Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondență, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a-și fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la București, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând dela noua graniță până la Tulcea. Apoi Rușii rostiră intenția d'a așeza depozite de arme d'alungul nouălor granițe, dela Silistra până la Mangalia, și în sfârșit șanțuri și valuri de pământ înșirate între ...

 

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului

... să mă chinuiesc atâtea ceasuri pe zi și să nu mă procopsesc toată viața... ș-mi dam cu socoteala că sfinția ta trebuie să ai trecere în lumea asta..." Da, maica stariță zâmbi cu mâhnire și-i tăie vorba cu bunătate: "În lumea asta?… nu prea am trecere de la o vreme. - Și de aia vream să te rog, zice lucrătorul, să-mi faci și mie rost de vrun noroc mai bun. - Să ...

 

Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș

... cătănie și război 8 VII. Cimilituri 9 VIII. Cântece de înstrăinare. Noroc / nenoroc 10 IX. Descântece. Scurt tratat de medicină alternativă 11 X. În Marea Trecere 12 XI. Legende și mituri 13 Postfață (Ștefan Mariș) 14 Bibliografie pentru Antologie 15 Indice de localități 16 Indice de culegători Argument Artistul popular între ... necurat Descântec de soare Descântec de șopârlariță Descântec de uimă Descântec de floare Descântec de pocit Descântec de făcătură Leacuri din bătrâni X. În Marea Trecere Astă lume nu-i a me Fost-am tânăr și zglobiu Bătrânețe, haine grele Tătă lumea-mi zice mie De-aș muri primăvara ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

... în mod satisfăcător elementarele: do, re, mi, fa, sol, la, si! Profesorul de muzică fusese silit de direcția liceului să-mi dea o notă de trecere. Mama, însă, nemulțumită cu media calculată, i-a spus secretarului că trebuie să fie o eroare. S-a făcut din nou ...

 

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert

Constantin Negruzzi - Împăratul Albert Împăratul Albert de Constantin Negruzzi Întâmplările, astă dată, să părea că au favorizat pe confederați în tot felul. Noul an a libertății sunase pentru Elveția la 1 ianuar 1308 și la 15 a acestei luni, până a nu sosi încă veste la împăratul, el află stricarea armiei sale în Turinga; porunci îndată o nuouă strângere de oști, vesti că va mergi însusi în capul lor, și făcu cu obicinuita lui hărnicie toate gătirile astei nuouă campanii; ele era abia sfârșite, când cavalerul Beringuer de Landenberg sosi de la Unterwald și îi spuse cele ce să întâmplasâ. Albert îl ascultă cu nerăbdare și necrezare, apoi când nu îi mai rămasă nici o îndoială, întinse brațul în direcție celor trei cantoane și jură pe sabia sa și pe împărăteasca sa coronă să piarză până la cel mai din urmă din acei ticăloși țărani, cari, vor fi luat parte la revoltă. Landenberg făcu ce putu ca să-l întoarcă din idei de răzbunare; dar toate fură în zădar, împăratul zisă că va merge el singur împrotiva confederaților și însemnă la 24 făurar ziua plecării oștilor. La mai 1308 armia împărătească sosi pe ...

 

Dimitrie Anghel - O primăvară la Roma

Dimitrie Anghel - O primăvară la Roma O primăvară la Roma de Dimitrie Anghel Primăvară, ce bine știi tu să-ți întinzi mătăsurile albastre deasupra caselor străvechi, să împodobești ruinele, să faci să strălucească albul statuelor și să redai viață celor ce așteaptă să vie soarele, ca să le încălzească mînile și obrajii din cari rumeneala sîngelui a dispărut! De la patul meu la fereastră, depărtarea mi se părea nesfîrșită ; ochii mei însă puteau să umble și priveau mersul tău biruitor, deslușeau trecerea ta deasupra arborilor, te urmăreau în zborul fulgerător al aripilor ce-și zugrăveau neastîmpărul răscolind seninul. Neputînd să-ți ies înainte și să te întîmpin, intrai tu la mine ca să-mi spui biruințele tale, în fragede și mirositoare mănunchiuri de viorele și de toporași, te așezai la căpătîiul meu, în albe și minuscule potire de lăcrămioare, îți afirmai ființa plecîndu-te grațios pe marginea cupelor de lîngă oglindă, în vesele și rîzătoare tovărășii de romanițe ținute de o mînă virginală, pătrundeai tu în odaia unde tînjeam bolnav, departe de țară și de toți ai mei. Glasuri de clopote aducea vîntul, rîsete clare îmi arunca din stradă, fericirea de a trăi mi-o ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ...

 

Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast

Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Prinosul unui iconoclast de Dimitrie Anghel Cuvîntare ținută la Galați, la dezvălirea monumentului lui Eminescu. A te urca pe un soclu înseamnă a înstăpîni un fragment de univers de unde alungi viața ; înseamnă a pedepsi o marmură să ia o formă ce n-o mulțumește poate ; înseamnă a adăoga o umbră mai mult pe pămînt, o umbră care de cele mai multe ori nu e decît umbra unei umbre. Cugetare de iconoclast, veți zice, și nu veți fi departe de adevăr. Dar cine și-a plimbat ca mine reveriile prin grădinile, piețele și parcurile noastre, căutînd o rimă sau o imagine, a trebuit să gîndească așa. De pretutindeni, de la roata oricărei răscruci și din afundul oricărei cărări, un om de piatră sau de bronz și-a întins brațele acoperindu-mi orizontul. O armată de piedestaluri baricadează trecutul; un norod de anonimi îmbrăcați în redingote, ori în fracuri impecabile, sfidează ; o pleiadă de morți, a căror pleoapă trebuie închisă pentru a doua oară, privește cu încredere viitorul... Forma aceasta nouă de idolatrie a mers ...

 

Dimitrie Anghel - Zi de sărbătoare

... acum o pată. Lunecînd pe pămîntul hlisos, rațele se clătinau disperate, cu penele ude ; cocoșul părea mai mărunt la trup și nu mai avea parcă trecere în ochii supuselor, lividă era gușa curcanilor ca și cum un început de cangrenă ar fi pus stăpînire pe dînsa, plouate în adevăratul sens al ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN TRECERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 181 pentru IN TRECERE.

TRECERE

TRÉCERE , treceri , s . f . 1. Faptul de a ( se ) trece . 2. Fig . Considerație sau autoritate de care se bucură ( și de care se folosește ) cineva ;

 

TRECĂTOR

... Care trece repede , care nu durează mult ; temporar . 2. Care trece printr - un loc fără a se opri multă vreme , care este în trecere pe undeva . II. S . m . și f . Pieton . III. S . f . 1. Drum îngust de trecere printre doi munți sau printre două înălțimi ; pas . 2. P . gener . Loc de trecere

 

ETAMBREU

ETAMBRÉU , etambreuri , s . n . Deschidere făcută în puntea unei nave pentru trecerea unui catarg , sau în bordaj , la pupă , pentru trecerea axului cârmei . - [ Pl . și :

 

PASAJ

... sau coridor al unei clădiri așezat la nivelul străzii , pe care trec pietoni sau , rar , vehicule dintr - o stradă în alta ; p . gener . loc de trecere . 2. Fragment dintr - un text scris . 3. Migrațiune periodică a păsărilor . 4. Trecere a metalelor , a fibrelor textile etc . printre doi sau mai mulți cilindri metalici așezați în laminor la distanță reglabilă și care ...

 

REVISTĂ

... f . 1. Publicație periodică ce cuprinde articole , studii , dări de seamă , note din domenii variate sau dintr - o anumită specialitate . 2. ( În sintagme și expr . ) Trecere în revistă = solemnitate constând în trecerea unui comandant sau a unei persoane oficiale de - a lungul frontului unei subunități sau unități ...

 

SĂRITURĂ

... SĂRITÚRĂ , sărituri , s . f . 1. Rezultatul acțiunii de a sări ; salt . 2. Spațiu parcurs într - un salt . 3. Fig . Trecere bruscă de la o idee la alta , de la o etapă , fază etc . la alta . 4. Omisiune ( de litere , de pagini ) ; trecere

 

TRANSMISIUNE

... TRANSMISIÚNE , transmisiuni , s . f . I. Faptul de a transmite . 1. Trecere a energiei , a radiațiilor , a undelor dintr - un loc în altul , fără deplasarea surselor acestora . 2. ( Jur . ) Trecere a unui bun , a unui drept de la o persoană la alta . II. ( În forma transmisie ) Ansamblu de organe de mașini ...

 

TRANZIT

... TRÁNZIT , tranzituri , s . n . 1. Trecere a unor mărfuri sau a unor persoane dintr - o țară în alta prin teritoriul unei a treia țări ; regim ...

 

TRECE

... a ceva , a străbate un loc fără a se opri , a - și urma drumul , a fi în trecere pe undeva . 2. Intranz . A merge într - o anumită direcție , spre o anumită țintă , cu un anumit scop . 3. Intranz . A se ... Refl . ( Pop . : în forma negativă ) A nu putea fi luat în seamă ; a nu avea crezare , a nu avea trecere . 2. Intranz . A fi considerat . . . , a fi luat drept . . . 3. Intranz . ( Rar ) A se transforma , a se ...

 

ÎNGHEȚ

... ÎNGHÉȚ , înghețuri , s . n . Trecere

 

ÎNSĂ

ÎNSĂ Conj . 1. ( Adversativ , leagă două propoziții sau două părți de propoziție ) Cu toate acestea , totuși , dar . 2. ( Arată trecerea la altă idee ) Dar , pe de altă parte . Lat .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...